SECŢIUNE online – EDITORIAL REPORTAJE SI INTERVIURI

Bun venit ! - Platforma Web Tineret, Cultura si Voluntariat

OBIECTIV Editorial on-line - BUNE PRACTICI de cultura, voluntariat si tineret  

• SUBSECŢIUNE on-line CULTURA
• SUBSECŢIUNE on-line TINERET 
• SUBSECŢIUNE on-line Voluntariat - EVS 

DETALII  - SUBSECŢIUNE on-line CULTURA

INTERVIU - EXEMPLU DE BUNE PRACTICI 

• Brand local – covorul oltenesc din zona nord vest Gorj 

   

Taina firului de lână

Covorul de lână, ţesut în gherghef de bunicile noastre,  ce era folosit în trecut drept ţol de pus pe jos în „odaia bună”, a devenit nu numai o raritate, dar şi un obiect preţios, apreciat, din păcate, mai mult de străini decât de români. Dovada vie a acestui fapt este Filomela Tiştere, o tânără din Sohodolul de Tismana, care participă la târgurile de artă populară atât în ţară cât şi în străinătate, lucrările sale, adevărate opere de artă, vânzându-se ca pâinea caldă, chiar dacă în puţine case de români mai găseşti tradiţionalul covor oltenesc.

Filomela a învăţat să ţese de la mamă, ca şi sora ei, Claudia şi continuă să facă asta, chiar dacă acest meşteşug, la ora actuală, e pe cale de dispariţie. Ea locuieşte în Sohodolul de Tismana, localitate ca era recunoscută, cu zeci de ani în urmă, drept o vatră istorică pentru covorul oltenesc. Acum, însă, puţine mai sunt femeile care lucrează covoare, pentru că cererea e foarte redusă, covoarele de acest fel fiind găsite, la ora actuală, mai mult în muzee. Filomela Tiştere a reuşit, însă, să depăşească acest impediment, pentru că a ieşit din sfera în care trăieşte, oferind operele sale de adevărată artă tradiţională celor care şi le doresc. Ea a participat la nenumărate târguri de turism în ţară şi în străinătate, la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, la Astra Sibiu, în Madrid, Viena, Berlin, ba chiar a avut şi o expoziţie personală la Câmpina. De fiecare dată, a dus cu ea ghergheful, pentru ca vizitatorii să poată vedea cu ochii lor cum se lucrează. Mulţi dintre ei n-au rezistat tentaţiei şi au cumpărat un covor, o tapiserie, sau măcar o carpetuţă cu motive olteneşti, din dorinţa de a duce acasă ceva original, au arătat prietenilor, care şi-au dorit şi ei să aibă în casă un obiect făcut cu atâta măiestrie, aşa că Filomela a ajuns să primească comenzi din întreaga Europă: „De multe ori ajung să nu fac faţă, aşa de mult am de lucru. Primesc comenzi multe din străinătate, dar să ştiţi că cele mai multe sunt din Gorj. Mulţi dintre clienţii din judeţ le cumpără, însă, ca să le ducă drept cadou, în alte zone ale ţării, sau în străinătate.”

Perpetuare

Filomela nu vrea să ţină meşteşugul covorului oltenesc doar pentru ea, dovadă că e instructor la Şcoala Populară de Artă din Târgu Jiu, Secţia Externă de Ţesături Tismana, cursurile desfăşurându-se chiar la ea acasă, unde are mai multe gherghefuri. 

Interviu: Filomela Tiştere 
- Meșteșugar gorjean, instructor al Scolii Populare de Arta Gorj.

DETALII  - SUBSECŢIUNE on-line Voluntariat - EVS :

Testimoniale: Experiente. Povesti. Impresii. Sentimente. Pentru fiecare tanar, Tineret in Actiune schimba ceva. Inseamna ceva. Contribuie cu ceva. Prin implicarea in proiecte, fiecare tanar invata si descopera - culturi, opinii, locuri, oameni. Se descopera pe sine. Se deschide catre noi experiente, catre diversitate, catre ceilalti.

Fiecare marturie arata ce schimbare se poate produce, la nivelul fiecaruia, prin astfel de proiecte.

Din multele astfel de marturii, gasiti mai jos cateva, care speram sa va dea incredere si inspiratie!

     Am fost provocati zilnic sa descoperim. (Adi Dascalul, Romania,proiectul "TU-RO-ProculturalExchange - TUROPE", Asociatia Studentilor Crestini-Ortodocsi din Romania, Filiala Craiova)

                            

     I loved the intercultural evenings and the extreme  activities!(Jelena,Bulgaria, proiectul "Black Cat International", Organizatia Nationala "Cercetasii Romaniei", Filiala Suceava)

 

     Ca experienta de viata, acest proiect a fost perfect, deoarece ne-a deschis ochii spre noi posibilitati si alternative. (Roxana Vacareanu, Romania, proiectul "Be clean, Be green", Asociatia Hermes Comunitas 2007)

    

     Proiectul „Pregateste-te pentru viata!" a insemnat pentru mine maturizarea. Consider ca intr-adevar m-a pregatit din punct de vedere moral: m-am cunoscut pe mine, mi-a oferit o noua identitate, m-a invatat cum sa reactionez la conflicte, m-a invatat bunele maniere, apoi mi-a dezvoltat abilitatile sociale si m-a indrumat sa-mi aleg cariera  profesionala, iar in final am devenit un cetatean european care-si cunoaste  identitatea culturala, etnica. (Gabriela Petre, Romania, coordonator proiectul "Pregateste-te pentru viata!", Asociatia Centrul de Resurse Apollo)

     Ne-ati ajutat sa ne descoperim talente valoroase pe care eu le aveam, dar nu le stiam: pasiunea pentru teatru, comunicarea deschisa cu cei din jur si tot ce a fost in acest proiect. (Lidia,Romania, tanar din centrul de plasament, proiectul "Mentoring peer to peer", Centrul Regional de Resurse pentru ONG - CENTRAS Constanta)

     Mi-am dat seama ca pana sa ma implic in "Redescopera-ti orasul!" n-am stiut niciodata sa apreciez cu adevarat istoria orasului in care traiesc. In spatele unei Tulci schingiuite de buldozerele comuniste am regasit pitorescul si farmecul orasului cosmopolit de altadata. (Ioana Ichim,Romania, voluntar, proiectul "Redescopera-ti orasul!", Asociatia Centrul European pentru Diversitate Tulcea)

     M-a impresionat faptul ca acei tineri care provin din familii destructurate, cu oportunitati reduse, care nu au avut parte de experiente pozitive, nu au experimentat ce inseamna echilibrul si armonia, in acest context au reusit sa faca ceva impreuna. Totodata m-a surprins entuziasmul, cooperarea si colaborarea tinerilor, atentia pe care si-au acordat-o unul celuilalt, precum si trairea comuna a succesului. (spectator, proiectul "Scoala tolerantei", Fundatia Talentum)

     Pe timpul proiectului, poate pentru prima data in viata, am simtit ca am fost acceptata. In sfarsit, sunt acceptata. (Sebestyen Agnes, beneficiar, proiectul "Scoala tolerantei", Fundatia Talentum)

     Conștientizez ca implicarea mea in viata sociala a comunitatii din care fac parte nu este tocmai atat de activa precum ar trebui sa fie, precum si faptul ca generatia noastra in general nu este foarte implicata. Tinerii ar trebui sa se implice mult mai mult. (participant, proiectul "Promoters for a sustainable development", Asociatia Millennium Center)

     Chiar nu imi vine sa cred ca am dezbatut asupra rezolutiei Parlamentului Romaniei... eu provin din comunitatea roma si nu mai sunt rusinata din acest motiv, cred ca avem multe puncte in comun. (Matei Terezia, Orfelinatul Nr. 2, Oradea, proiectul "East European Forum", Fundatia EYP Romania-Parlamentul European al Tinerilor Romania)

     Sper ca tinerii cu scleroza multipla sa fie mai activi la nivel social si decizional, deoarece ei pot aduce multe valori in dezvoltarea societatii. (Catalina Andronache, proiectul "East European Forum", Fundatia EYP Romania-Parlamentul European al Tinerilor Romania)

     I can make people happy just by being there, at the old people's centre and just by listening to people with great life experience. (Kristine Fedotova, 21 ani,  voluntar SEV, Letonia, proiectul "Centrul de Resurse pentru Integrarea socio-vocationala a Tinerilor - CERT", ANMRF Louis Pasteur Braila - Clubul Voltin)

     By doing an EVS I became curious what volunteering in my own country would feel like and after returning I want to try. My European and also international awareness increased by getting to know people from countries I did not know a lot about before. (Maria Eismann, 19 ani, voluntar SEV, Germania, proiectul "Centrul de Resurse pentru Integrarea socio-vocationala a Tinerilor - CERT", ANMRF Louis Pasteur Braila - Clubul Voltin)

     This is the first time for me when I work with children and I thought it would be very hard, but now I see that it's not. It's very interesting! (voluntar Armenia, proiectul "Invata de la TV (Tineri Voluntari)!", Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca)

 

     Prin stagiul de voluntariat poti castiga multa experienta, poti gasi, explora si practica o multime de lucruri noi, pe care altfel nu ai reusi sa le experimentezi. Recomand efectuarea unui stagiu EVS oricarei persoane deschise pentru noi experiente, alte culturi si prieteni noi, in special tinerilor care nu au dobandit prea multa experienta de munca sau de a "supravietui" de unul singur. (Hilde Pank, proiectul "Antistigma", Asociatia Dezvoltarea Resurselor Pentru Toti - DREPT)

     In viziunea mea Serviciul European de Voluntariat este un drum pentru tinerii din Europa, un drum spre autocunoastere, dezvoltarea caracterului si posibilitatea de a ajuta persoane aflate in dificultate. (Georgeta Finna, eleva, voluntar Caritas, proiectul "Voluntariat pentru cauze sociale", Asociatia Caritas Eparhial Oradea)

     For me EVS is an experience that everyone must have in the life. The project is important, but the whole experience helps you become a better person. It's full of great moments, you can meet a lot of people and share our life, really nice. (Alejandro Marejil, Spania, voluntar in comunitatea Arad, proiectul "Stakeholders in action", Asociatia Millennium Center)

     Now that I'm going back to life, back to reality, I am sure that I'm taking with me a different vision towards it! (participant Portugalia, proiectul "Activism, a lifestyle", Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca)

     It opened my eyes about the wonderful opportunities activism creates, no matter where you are from, and we all worked together and explored the concept and ourselves at the same time, using so many different methods and types of interaction. Nonformal education is amazing! (participant Grecia, proiectul "Activism, a lifestyle", Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca)

     Cursul de formare m-a determinat sa am o mai buna intelegere a propiei persoane si a persoanelor de langa mine. Acest training mi-a imbunatatit abilitatile de comunicare interculturala si m-a ajutat in procesul de dezvoltare personala.  (Marcelina Orzydowska, Polonia, proiectul "Peer4Peer European Youth for Dialogue", Institutul Intercultural Timisoara)

     Este timpul ca noi, tinerii, sa nu mai depindem de ceilalti si sa luam atitudine... Cum? ... Infiintarea unui centru de tineret este o solutie la indemana noastra acum. (Eda si Fatme Nistoroi, participante in proiectul "Dialog pentru participarea activa a tinerilor", ANMRF Louis Pasteur Braila, Clubul Voltin)

      Pe langa faptul ca ma lupt zi de zi cu greutatile bolii, acum am avut prilejul sa lupt pentru drepturile mele. In drum spre casa duceam in bagaj o mapa in care mi-am pus toate sperantele. (O.O., tanara cu scleroza multipla, proiectul "Multiple Sclerosis Seminar - Youth Connections", Societatea de Scleroza Multipla din Romania)